Vara începe cu sol aproape uscat
România intră în sezonul de vară cu rezerve de apă în sol la limită în multe dintre marile zone agricole, iar culturile de primăvară, în special porumbul și floarea-soarelui, sunt deja sub presiune. Administrația Națională de Meteorologie avertizează de mai multe luni că seceta pedologică moderată, puternică și chiar extremă se extinde pe suprafețe tot mai mari, în special în sud, est și vest.
Pe fondul temperaturilor frecvent peste 30–32 de grade și al lipsei de precipitații consistente, stratul de sol 0–100 cm – cel care contează direct pentru rădăcinile culturilor – rămâne deficitar în apă în mare parte din Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Banat, Crișana, Maramureș și zone din Moldova și Transilvania.
Porumb și floarea-soarelui, primele victime
ANM și specialiștii agrometeo atrag atenția că porumbul și floarea-soarelui din terenurile neirigate sunt cele mai expuse, pentru că intră în fazele critice de vegetație exact când solul este cel mai sărac în apă. În multe sole se văd deja simptomele clasice de stres hidric: ofilirea temporară a plantelor în orele de vârf, răsucirea frunzelor, îngălbenirea și uscarea timpurie a aparatului foliar.
În prognozele agrometeorologice recente se vorbește deschis despre risc de „șiștăvire a boabelor” la porumb și semințe seci la floarea-soarelui, pe fondul asocierii dintre secetă pedologică și valuri de căldură repetate. Practic, plantele forțează coacerea, scurtând perioadele de umplere a bobului, ceea ce se traduce în pierderi directe de producție la hectar.
De la stres în câmp la pierderi de sute de milioane de euro
Ultimii ani au arătat clar cât de scumpă este seceta pentru agricultura românească: în 2024, o combinație de caniculă și lipsă de apă a dus la pierderi estimate între 1,5 și 1,8 miliarde de euro, cu aproximativ 2,5 milioane de hectare de culturi afectate, în special grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui. În anumite zone, fermierii au raportat pierderi de până la 90% din producția de porumb și floarea-soarelui, după ce temperaturile au depășit repetat 40 de grade, iar ploile au ocolit câmpiile.
Situația actuală – cu rezerve de apă din sol deja foarte scăzute înainte de vârful verii – crește riscul ca un scenariu similar să se repete, mai ales în fermele fără irigații. Pentru micii fermieri din zonele cele mai afectate, un an agricol compromis nu înseamnă doar cifre într-un raport, ci rate greu de plătit, inputuri luate pe datorie și presiune crescută pe bugetul familiei.
O criză climatică tot mai vizibilă în câmp
Seceta pedologică nu mai apare ca un episod izolat, ci ca un fenomen recurent: an după an, prognozele agrometeo descriu aceleași zone-problemă – Dobrogea, sudul și estul țării, părți din Banat, Crișana și Maramureș – cu rezerve de apă în sol la niveluri scăzute sau deosebit de scăzute în perioade-cheie pentru culturi. În același timp, episoadele de caniculă și „nopți tropicale” devin mai frecvente, amplificând efectele lipsei de umiditate asupra plantelor.
Pentru agricultura românească, asta înseamnă că riscul de secetă extremă nu mai poate fi tratat ca o excepție, ci ca o regulă de lucru, care trebuie integrată în modul în care se fac planurile de cultură, investițiile în tehnologie și politica agricolă.
Ce urmează: irigații, sol protejat și asigurări reale
Pe termen scurt, manevra fermierilor este limitată: acolo unde există sisteme de irigații funcționale, acestea pot atenua parțial pierderile, dar suprafețele irigate rămân mici raportat la totalul terenurilor cultivate. În rest, singurele „paravane” rămân tehnologiile de conservare a apei în sol – lucrări minime ale solului, acoperirea cu resturi vegetale, soiuri hibride mai rezistente la stres hidric – și o gestiune foarte atentă a densității și calendarului de semănat.
Pe termen mediu, agricultura românească are nevoie de trei direcții clare: extinderea reală a irigațiilor, scheme funcționale de asigurare a riscurilor climatice și politici publice care să favorizeze tehnologiile de adaptare la schimbările climatice, nu doar supraviețuirea de la un an secetos la altul. Fără aceste schimbări, știrile despre „rezerve minime de apă în sol” și „pierderi mari la porumb și floarea-soarelui” vor deveni, din păcate, o normalitate an de an.
