Liderii BRICS au încercat, la summitul de la New Delhi, să prezinte organizația drept o alternativă tot mai importantă la structurile internaționale dominate de Occident, într-un moment marcat de războaie, tensiuni comerciale și dispute privind ordinea globală, potrivit Associated Press.
Premierul indian Narendra Modi, gazda reuniunii, a avertizat că tensiunile geopolitice, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și crizele climatice afectează din ce în ce mai mult populația la nivel mondial. El a cerut o cooperare mai strânsă între statele din Sudul Global și a avertizat inclusiv asupra riscului ca tehnologia și mineralele critice să fie transformate în instrumente de presiune geopolitică.
Reuniunea are loc într-un context internațional complicat, cu războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și tensiunile comerciale dintre marile puteri în centrul discuțiilor. În declarația comună adoptată de liderii BRICS, statele membre și-au exprimat îngrijorarea față de conflictele din Orientul Mijlociu și Sudan și au criticat utilizarea sancțiunilor economice care nu sunt autorizate de Organizația Națiunilor Unite.
Liderii au susținut, de asemenea, ideea unei lumi multipolare, precum și reformarea instituțiilor internaționale, inclusiv a Organizației Națiunilor Unite. În plan economic, BRICS urmărește extinderea comerțului în monedele naționale, dezvoltarea sistemelor de plăți transfrontaliere și cooperarea în domenii precum securitatea alimentară, energia, inteligența artificială și schimbările climatice.
Unul dintre elementele importante ale summitului a fost însăși capacitatea organizației de a ajunge la un consens în pofida diferențelor dintre membri. Actualul BRICS reunește 11 state, printre care China, Rusia, India, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, țări care au interese strategice diferite și, în unele cazuri, relații tensionate între ele.
Prezența simultană a liderilor Xi Jinping, Vladimir Putin și Masoud Pezeshkian a dat summitului o puternică dimensiune geopolitică. Pentru China și Rusia, BRICS reprezintă un instrument prin care poate fi contestată dominația instituțiilor și mecanismelor internaționale percepute ca fiind centrate pe Occident. India încearcă însă să păstreze o poziție mai echilibrată, menținând relații atât cu Moscova și Beijingul, cât și cu Statele Unite și Europa.
Războiul din Orientul Mijlociu a scos în evidență și limitele organizației. Membrii BRICS au reușit să adopte o declarație comună, dar formulările privind conflictele au rămas în mare parte generale, reflectând diferențele dintre statele participante. Iranul și Emiratele Arabe Unite, de exemplu, se află în tabere diplomatice diferite în anumite dosare regionale, iar rivalitatea dintre India și China continuă să reprezinte una dintre principalele surse de tensiune din interiorul grupului.
În același timp, summitul a permis Indiei să își proiecteze rolul de intermediar între marile puteri și Sudul Global. Modi a insistat că BRICS nu este o organizație îndreptată împotriva unei anumite țări sau regiuni, în timp ce New Delhi încearcă să își păstreze autonomia strategică și să evite o aliniere completă fie la Occident, fie la blocul ruso-chinez.
La finalul reuniunii, India a predat Chinei președinția BRICS pentru următorul mandat, transfer care oferă Beijingului o poziție centrală în definirea agendei organizației în perioada următoare.
Summitul de la New Delhi arată astfel că BRICS își extinde ambițiile politice și economice, însă transformarea sa într-un pol coerent al puterii mondiale rămâne dificilă. Organizația reunește state care împărtășesc nemulțumirea față de actuala distribuție a puterii globale, dar ale căror interese naționale și poziții geopolitice sunt adesea divergente.
