O criză prelungită în Orientul Mijlociu și restricționarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz ar putea provoca o creștere dramatică a prețurilor la energie și o încetinire semnificativă a economiei europene, potrivit unei analize macroeconomice care stă la baza Prognozei Economice de Primăvară 2026 a Comisiei Europene, informează EU Science Hub.
Scenariul analizat completează estimările economice de bază și pornește de la ipoteza unei perturbări severe și de durată a piețelor energetice, pe fondul tensiunilor persistente din Orientul Mijlociu.
Petrol la 180 de dolari și gaze aproape duble față de estimările actuale
Potrivit scenariului analizat de Comisia Europeană, tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz ar urma să fie reluat doar gradual începând din septembrie 2026 și să rămână sever restricționat până la sfârșitul anului.
În aceste condiții, prețul petrolului ar putea atinge aproximativ 180 de dolari pe baril în ultimul trimestru al anului 2026, în timp ce gazele naturale ar putea ajunge la circa 80 de euro/MWh.
Prin comparație, scenariul economic de bază al Comisiei estimează pentru aceeași perioadă un preț de 84,7 dolari/baril pentru petrol și 42,2 euro/MWh pentru gaze, mai relevă EU Science Hub.
Ulterior, pe parcursul anului 2027, prețurile ar urma să revină treptat către nivelurile de bază, pe fondul reluării producției, redeschiderii fluxurilor comerciale prin Hormuz și apariției unor noi capacități globale de gaz natural lichefiat.
Impact direct asupra economiei europene
Scumpirea energiei ar fi însoțită și de o creștere a incertitudinii globale, de deteriorarea încrederii consumatorilor și de încetinirea economiei mondiale.
Luate împreună, aceste efecte ar reduce vizibil ritmul de creștere economică al Uniunii Europene.
În 2026, creșterea PIB-ului UE ar fi cu 0,4 puncte procentuale mai mică decât în scenariul de bază — 0,7% față de 1,1%. În 2027, diferența s-ar accentua la 0,7 puncte procentuale, economia europeană urmând să avanseze tot cu 0,7%, comparativ cu 1,4% în scenariul standard, conform EU Science Hub.
Specialiștii arată că impactul inițial este mai moderat deoarece vârful prețurilor la materii prime este estimat abia spre finalul anului 2026.
Inflația ar reveni puternic pe fondul energiei scumpe
Pe lângă încetinirea economiei, scenariul prevede și o accelerare importantă a inflației, alimentată în principal de transferul costurilor energetice către consumatori și companii.
În 2026, inflația ar fi cu 0,3 puncte procentuale peste nivelul estimat în prognoza de bază — 3,3% față de 3,0%.
În 2027, diferența ar deveni și mai pronunțată, inflația ajungând la 3,5%, comparativ cu 2,4% în scenariul obișnuit.
Analiza arată că majorarea inflației este generată aproape integral de creșterea prețurilor la petrol și gaze, în timp ce efectele negative asupra cererii și condițiile financiare mai restrictive tind, parțial, să tempereze presiunile asupra prețurilor, potrivit EU Science Hub.
Model economic construit pe lecțiile crizei energetice din 2022
Evaluarea Comisiei Europene se bazează pe modelul Global Multi-country, dezvoltat împreună de Centrul Comun de Cercetare (JRC) și Direcția Generală pentru Afaceri Economice și Financiare (DG ECFIN).
Modelul urmărește modul în care șocurile energetice se propagă în economie, utilizând inclusiv experiența crizei energetice din 2022 pentru a evalua reacțiile consumatorilor, ale companiilor și ale piețelor financiare.
Potrivit cercetătorilor europeni, creșterea prețului petrolului afectează direct veniturile reale ale gospodăriilor și costurile firmelor, reducând consumul și amplificând presiunile inflaționiste, ceea ce poate conduce la politici monetare mai restrictive și la condiții financiare mai dificile pentru economie.
